joi, 29 noiembrie 2007

Revelatia

Dimensiunea revelaţiei naturale este atât de copleşitoare pentru mintea noastră încât, omului nu îi rămâne decât să contemple mareţia ei, concludând că Dumnezeu nu poate fi perceput în totalitatea Lui; ci doar în parte. Pentru a putea trece prin filtrele raţiunii, avem nevoie de analogie, ca pe această cale a asemănării, a ansamblului cu noi înşine, sa descoperim pe Dumnezeu.

"Dumnezeu a pus totul în existenţă din nimic, pentru ca din lucrarea Sa să fie cunoscută şi înţeleasă mărimea Sa. Precum sufletul în om nu este văzut, pentru că este nevăzut de om, însă recunoscut prin mişdarea trupului, tot aşa Dumnezeu nu este văzut de ochii omeneşti, însă prin lucrarea Sa este privit şi recunoscut."
Teofil de Antiohia--Către Autolic

"Cunoaşterea relativă cuprinsă în raţionament mişcă dorinţa spre cunoştinţa trăită prin participare şi experienţă"
"Ne servim pe cât ne este îngăduit de simbol potrivit lucrărilor divine şi de la acesta păşim mai departe după puterile noastre ca să primim adevărul ca simplu unitar, perceput după ce toată concepţia noastră despre cele divine a rămas mult în urmă, făcând să înceteze puterile noastre intelectuale, noi ajungem pe cât ne este îngăduit, la raza cea mai presus de fiinţă."
Sf.Maxim Mărturisitoru--Răspunsuri către Talasie