Imaginaţie, iluizie, vis...

Visul este o răscruce interioară unde răsună tot zbuciumul vieţii. Imaginaţia este una din formele îndrăznelii umane.
Viaţa conştientă nu este destul de bogată pentru a epuiza omenescul; există în fiecare dintre noi posibilităţi cărora nu li se va oferi nici un prilej de dezvoltare şi am rămane străini de o bună parte din darurile şi abisurile din noi, dacă existenţa noastră nu ar avea alt câmp de manifestare decât cel al unei diurne; avem din fericire visele care să imbogăţească nemărginit această experienţă.
Toate visele se numesc utopii...pâna se realizează. Din acel moment se numesc experienţă.
Mă întreb dacă ceea ce imaginez, pornind de la un fapt adevărat, nu e mai important decât realitatea, fără să corespundă acelei realităţi.
Orice epocă a gândirii umane s-ar putea defini, cu destulă profunzime, prin relaţiile pe care le stabileşte. Cunoaşterea superioară provine din miile de senzaţii lăuntrice, al căror fascicol convergent este imaginaţia, adevărată facultate centrală; ea produce nu numai imaginile, dar şi sunetele, cuvintele, semne şi sentimente pentru care adesea limbajul nici nu are cuvinte să le numească
O iluzie doar atât este frumoasă, cât timp nu este considerată drept iluzie, ci drept adevăr.

Atitudine

Părerile pe care le avem despre alţii nu sunt niciodată atât de temeinice încât să ne îngăduim să îi condamnăm.

Priveşte şi ascultă tot, dar ţine seama de ceea ce spui şi de ceea ce faci. Tu trebuie mai ales să faci ceea ce nimeni n-ar putea face în locul tău. Un om trebuie judecat în ansamblul principiilor sale sau ale caracterului său.
Când ţi se cere un lucru pe care n-ai putea să-l faci, să refuzi scurt, fără să laşi nici o nădejde falsă. Să dai repede ceea ce vrei să dai. În felul acesta vei cuceri harul refuzului şi harul binefacerii, îndoită probitate oare pune minunat în valoare un caracter. Nu ştiu dacă nu ni se poartă mai multă pică pentru o speranţă dezamăgită, decât recunoştinţă penru un bine.
De multe ori e o datorie sa vedem în culori mai negre decât e de fapt; pentru ca din această vedere să izvo­rască o luptă mai hotărîtă pentru mai bine.
Chiar şi atunci când faci aprecieri, pozitive sau negative, despre un om, despre faptele sau opera lui, nu uita că acestea sunt implicit şi un certificat ce ţi-1 dai cu privire la puterea şi nivelul propriului tău spirit critic. Prin orice critică cu privire la altul, trădezi într-un fel cine eşti şi unde stai.

A da din coate nu e cu nimic mai uman decât a da din coadă.

Prefer să fiu alături de frumos, chiar dacă lumea s-ar dovedi atât de vicisnică încât frumosul să nu mai poată trăi în mijlocul ei. Prefer să fiu de adevăr, chiar dacă lumea urmezează minciuna.