Pentru ca să poată spune "eu", omul trebuie să spună "noi".
Singurătate, ochiul tău priveşte îngheţat, în ochiul gândului neîmpărtăşit. Poama tăcerilor sfâşiate de suspine...nu e singur cel ce singur, ci cel ce se simte singur.
Singurătatea morală e ceea ce înspăimântă mai mult, ea poate fi o forţă dar desigur nu aduce fericire. Sunt oameni duc lumea în singurătate lor, sunt alţii care îşi plimbă singurătatea în lume. Singurele lacrimi a căror amarăciune e deplină sunt cele care cad pe pieptul nimănui şi pe care nimeni nu le şterge.
Singurătatea este pentru mine ceea ce este postul pentru trup: fatală dacă e prea îndelungată, deşi necesară.
Singurătate, ochiul tău priveşte îngheţat, în ochiul gândului neîmpărtăşit. Poama tăcerilor sfâşiate de suspine...nu e singur cel ce singur, ci cel ce se simte singur.
Singurătatea morală e ceea ce înspăimântă mai mult, ea poate fi o forţă dar desigur nu aduce fericire. Sunt oameni duc lumea în singurătate lor, sunt alţii care îşi plimbă singurătatea în lume. Singurele lacrimi a căror amarăciune e deplină sunt cele care cad pe pieptul nimănui şi pe care nimeni nu le şterge.
Singurătatea este pentru mine ceea ce este postul pentru trup: fatală dacă e prea îndelungată, deşi necesară.
3 comentarii:
Nu citisem...ce surpriza, am descoperit si poetul! Deschidem ochii, vedem alti ochi, privim mai adanc si s-ar putea sa descoprim un zambet al sufletului si atunci...gata cu singuratatea, "eu" devine "noi". Simplu, nu?
Deap... :-? Prea frumos spus... Singuratatea...? Singuratatea zace in fiecare dintre noi, dar e prea adanc ascunsa, si apoi e mascata cu prea multa precizie, si se pierde atunci cand ii atingi sensibilul... Sa suferi de singuratate e ceva ce te ucide treptat, asa ca mai bine "noi" decat "eu", caci prin "noi" iti definesti propria persoana, te regasesti pe tine insuti... Dar: ! sa nu uitam caci in singurate te descoperi cel mai bine, e singura cale de a-ti da seama cu adevarat ceea ce esti... ;) multa spor in contempletii Robert!
Singurătatea e, câteodată, cauza tristeţii şi a îndepărtării de viaţă. Doar în comuniune cu celălalt, omul îşi găseşte adevărata împlinire, dăruind în permanenţă iubirea.
Trimiteți un comentariu